duminică, 2 februarie 2014

Flora și fauna orașului Tîrgul Neamț



         

  „Florile sunt simboluri frumoase ale naturii,prin care ea ne arată cât de mult ne iubeşte.„
                                                           
                                                                           Johann Wolfgang von Goethe

            Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha).
        Intre satul Nemţişor şi oraşul Târgu-Neamţ, pe versanţii Culmii Pleşului, pădurea este de fag (Fagus silvatica) şi carpen (Carpenus betulus ). Capătul sud-estic al Culmii Pleşului, cu povârnişuri stâncoase, spre Targu Neamţ, este îmbrăcat cu plantaţii de pin (Pinus silvestris), iar spre poale, de salcâm ( Robinia pseudacacia). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață de 55 ha. Din cauza umbrei dese din pădure, în general, arbuștii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul (Cratageus monogyna), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra) și zmeura (Rubus idaeus). Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse plante cu flori: coltișor (Dentaria bulbifera), floarea-paștelui (Anemone nemorosa), măcrișul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul-berzei (Geranium sanguineum) etc. Vegetația ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primăvara, prin câteva plante efemeroide (trei rai -Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; păștița - Anemone ramunculoides; horşti - Luzula pilosa etc). Aceste plante apar inaintea infrunzirii arborilor. Dupa inchiderea coroanelor, in aceste păduri au condiţii de dezvoltare doar plantele umbrofile. Cele mai întâlnite sunt vineriţa (Ajuga reptans) şi breiul ( Mercurialis perennis). In timpul verii, pădurile de fag sunt monotone, deoarece plantele ierboase dispar aproape complet. . In anotimpul de toamnă, o data cu căderea frunzelor, unele plante işi intensifică creşterea, dând pădurii un aspect mai viu.
Pe Valea Nemţisorului, in jurul Mănăstirii-Neamţ şi pe versanţii montani dintre Mănăstirea-Agapia si Văratec, sunt păduri de fag si conifere. Fagul este insoţit de bradul alb şi, uneori, de exemplare izolate de paltin, molid, mesteacăn şi carpen.   
Bibliografie
ü  Onofrei Traian  - Monografia oraşului Tîrgu Neamţ ,!996
ü  Parcul Natural Vânători Neamţ (www.vanatoripark.ro)

2 FEBRUARIE ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE

      Rolul activitatilor desfasurare cu acceasta ocazie , este de  conservare şi utilizare raţională a zonelor umede şi a resurselor acestora. Această zi, a fost desemnată printr-o convenție, cunoscută şi sub numele de „Convenţia Ramsar".Tratatul a fost adoptat în 2 februarie 1971 în oraşul iranian Ramsar şi a intrat în vigoare în 1975, fiind singurul tratat global de mediu care se ocupă de un ecosistem special, iar ţările membre ale Convenţiei acoperă toate regiunile geografice ale planetei.
      La 25 ianuarie 1991 ţara noastră a aderat la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, in special ca habitat al păsărilor acvatice. La nivelul intregii ţări există un număr de 89 zone umede,fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importanţă avifaunistică, cu o suprafaţă totală ce reprezintă trei la sută din suprafaţa ţării. Din acestea, 12 sunt înscrise pe Lista Ramsar: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Comana, Lunca Mureşului, Tinovul Poiana Stampei, Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol, Lacul Bistreţ, Confluenţa Olt – Dunăre, Lacul Iezer Călăraşi şi Balta Suhaia (ultimele 4 zone umede fiind înregistrate în anul 2012).
      In anul 2012, în perioada 6 -13 iulie 2012, România a găzduit la Bucureşti cea de-a 11-a Conferinţă a Părţilor (COP11) semnatare ale Convenţiei zonelor umede de importanţă internaţională