27 Septembrie Ziua Mondiala a Turismului - Trismul pentru toti-

         Celebrarea oficiala a acestei zile se face la Bangkok,Thailanda



      Orice persoană are dreptul de a avea acces la serviciile de agrement și turism în condiții de egalitate. Cu toate acestea, 1 miliard de oameni din întreaga lume care trăiesc cu dizabilități, împreună cu copii mici, persoanele în vârstă și persoanele cu alte cerințe de acces, încă se confruntă cu obstacole în accesarea  călătoriilor, cum ar fi informații clare și fiabile, un transport eficient și servicii publice, precum și un mediu fizic care este ușor de navigat.

       Accesibilitatea este atât o oportunitate importantă de piață și centrală a politicilor de turism responsabil și durabil și a strategiilor de dezvoltare a afacerilor. Încurajez factorii de decizie politică, planificatori de destinație și companiile care lucrează cu persoane cu nevoi speciale de a lucra împreună pentru a elimina toate barierele, mentale și fizice, de a călători. În această Zi Mondială a Turismului, să ne recunoaștem că toți oamenii pot și ar trebui să poată să participe la turism și să se bucure de experiențe de călătorie de neuitat.

Turismul pentru toți! "

      Turismul a cunoscut o revoluție în ultimii 50 de ani. În 1950, au existat 25 de milioane de turiști; în prezent, există aproximativ 1,2 miliarde de oameni care călătoresc în lume. Călătorind a devenit o mare parte a multor vieți.

     Când călătoriți, întâlnim oameni noi, locuri noi, și noi idei. De multe ori percepția noastră asupra lumii se schimbă după cum vom vedea mai mult din ea. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că pentru mulți,  călătoria poate fi un proces destul de dificil.

      15% din populația lumii este estimată ca trăiaste cu o anumită formă de dizabilitate. Aceast procent inseamna 1 miliard de oameni din întreaga lume, care ar putea fi în imposibilitatea de a se bucura de privilegiul de a cunoaște alte culturi,   natura.

Accesibilitatea pentru toți ar trebui să fie în centrul politicilor de turism și a strategiilor de afaceri, nu numai ca un drept al omului. Să ne amintim că toți cetățenii lumii au dreptul de a experimenta incredibila diversitate ce planeta o are de oferit.

Astfel,  îndeamnăm  toate țările, pentru a promova accesul pentru toți în mediul fizic, în sistemele de transport, în facilitățile și serviciile publice și în canalele de informare și comunicare.


Din mesajele transmise de Secretarului geberal al ONU  Ban Ki-moon si a  Secretary-General UNWTO Taleb Rifai.

         Ziua Mondiala a Mediului Marin

      In fiecare an, pe data de 25 septembrie, se sarbatoreste Ziua internationala a mediului marin, eveniment care readuce in prim plan problematica poluarii si reducerii populatiei subacvatice la nivel mondial.

    Stocurile de peste consemnate in sectorul romanesc al Marii Negre insumeaza peste 91.000 tone, cea mai mare cantitate fiind de sprot (60.000 tone), hamsie (20.000 tone), bacaliar (8.500 tone) si calcan (2.356 tone).

     Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au disparut sau sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa „moarta” de pe fundul marii, care s-a format exclusiv din cauza poluarii, arata raportul prezentat recent de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”. Conform sursei citate, Marea Neagra risca sa devina o mare moarta in adevaratul sens al cuvantului pentru ca apa moarta continua sa inghita apa oxigenata in care traiesc pestii si nevertebratele, cu atat mai mult cu cat este un bazin aproape inchis, fara posibilitatea de curatare a apei.

 „Lista rosie” a vertebratelor si nevertebratelor existente in Marea Neagra cuprinde 222 de specii incadrate in noua categorii, dintre care 142 specii de pesti (63,7%), 57 specii de nevertebrate (26%), 19 specii de macrofite si plante superioare (8,5%) si patru specii de mamifere (1,8%).

  Biodiversitatea Marii Negre este amenintata de poluarea solului, a apei si a aerului, cei mai importanti factori poluatori fiind fluviile Nipru, Don, Nistru si Dunarea.

    Poluărea mediului marin cu hidrocarburi, este o mare problema a lumii si a luat amploare dupa 1960. Incidentele apărute în activităţile de foraj, extracţie, transport, operaţiuni de transfer, încărcare – descărcare, rafinare, depozitare ş.a. au generat riscuri iminente, date fiind proprietăţile periculoase ale petrolului şi produselor petroliere.

    În Oceanul Planetar ajung cantităţi uriaşe de hidrocarburi. Potrivit unui studiu al Academiei de Ştiinţe a SUA, cantitatea medie de petrol ce poluează anual mările şi oceanele lumii se ridică la cca 6 milioane t, din care 3,3 milioane t ar proveni din surse terestre (rafinării din zone costiere, emisii industriale şi urbane, aport fluvial, transport atmosferic etc.), 2,1 milioane t (35%) – din transportul maritim, 600 000 t – emisii naturale de pe fundul oceanic, iar 8 000 t – din activităţi de foraj şi exploatare marină (Massin, 1999).

       O poluare masiva se face si cu micro particole de plastic ce sunt adăugate in produse 

 de curatare faciale, paste de dinți și geluri de duș, cu ro;ul de a mari proprietatile exfoliante.

      Mediul marin este o moştenire preţioasă care trebuie protejată, conservată şi refăcută, obiectivul final fiind ace
      la de a menţine biodiversitatea şi de a asigura mării aspecte variate şi dinamice, care să fie curată, sănătoasă şi productivă. 

           23 SEPTEMBRIE – ZIUA MONDIALĂ A CURĂŢENIEI

      23 septembrie reprezintă Ziua Mondială a Curăţeniei, lansată în 1993 de Organizaţia Naţiunilor Unite, în parteneriat cu organizaţia Clean Up the World. Sărbătoarea are menirea de a inspira şi a îndemna comunităţile să cureţe, să îmbunătăţească şi să protejeze ambientul lor local, prin realizarea de acţiuni care pot varia de la igienizarea unor zone, plantarea de arbori şi arbuşti, la proiecte referitoare la conservarea apei şi a energiei.

     Anual, autorităţile locale şi ONG-urile din România organizează campanii de igienizare a parcurilor, străzilor sau pădurilor din apropierea zonelor rezidenţiale, încercând să dea un exemplu societăţii civile şi să ajute la protejarea mediului în acelaşi timp. Au loc campanii de informare asupra efectelor pe care le au deşeurile asupra apelor şi solului, proiecte de reciclare a plasticului, metalelor sau hârtiei, încercându-se producerea unei schimbări vizibile într-o singură zi.

      Protejarea mediului înconjurător şi habitatului unde locuim este un obiectiv de interes public major şi constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.

      Deşeurile propriu-zise constituie una din problemele dificile ale lumii moderne şi nu este de mirare că ele intervin şi în consideraţiile noastre privind peisajul. În primul rând sunt deşeurile oraşelor şi comunelor care ar trebui depuse în locuri special amenajate. Nu de puţine ori însă, gunoaiele ajung în albia râurilor sau în apropierea lor poluând puternic apa şi împrejurimile acestora. Aşa se face că unele albii sunt pline de pungi de plastic, resturi de încălţăminte, cutii de conserve şi alte deşeuri metalice, acestea fiind lucrurile cele mai persistente. 

        Cel mai adesea, din pacate, în campaniile de Ziua Mondială a Curăţeniei sunt implicaţi copiii, pentru a fi educaţi şi formaţi în spiritul unui comportament responsabil faţă de mediu.

  Mediul este prezent în toate momentele vieţii noastre, este tot ceea ce ne înconjoară, natural şi artificial, şi depinde de noi de a ni-l face mai favorabil vieţii noastre. Iată deci, necesitatea de a menţine şi a îngriji toţi factorii de mediu, efort din ce în ce mai mare într-o lume unde civilizaţia umană încearcă sa-şi deterioreze propriul habitat.

ZIUA MONDIALA FARA MASINI-22 SEPTEMBRIE

         Evenimentul promovează folosirea mijloacelor de transport în comun, bicicleta sau alte forme de deplasare ecologice, în locul maşinii personale, cu scopul de a reduce poluarea urbană.
         Este  o iniţiativă lansată de Uniunea Europeană în 1999, a fost preluată de peste 40 de ţări pe mapamond. Statisticile efectuate arată că gazele de eşapament sunt principala sursă de poluare a marilor oraşe, care afectează dramatic sănătatea oamenilor şi contribuie semnificativ la încălzirea globală. 

    
       În perioada curentă, în Europa transportul deţine o cotă de aproximativ 30% din totalul emisiilor de CO2 şi 60% din consumul de combustibil petrolier. Dioxidul de carbon se înscrie în rândul gazelor cu efect de seră - principalele responsabile pentru încălzirea globală, iar cantitatea de CO2 rezultată din transport creşte alarmant de la an la an. În intervalul 1990 - 2007 creşterea a fost de 30% la nivel european şi de 67% în România.
        Se urmăreşte reducerea emisiilor de CO2, iar pentru această se doreste folosirea cu precădere a mijloacelor de transport în comun şi renunţarea la maşinile cu consum mare, precum celor din categoria SUV, în favoarea celor de capacitate mică, mult mai potrivite pentru traficul urban.
       Odată cu scăderea emisiilor de CO2, aceste modificări de comportament în rândul populaţiei vor contribui simţitor la relaxarea traficului în oraşe, iar oamenii vor economisi timp şi bani.

             Franța interzice vesela și tacâmurile de plastic

Autoritățiile franceze au decis interzicerea tacâmurilor și veselei din plastic,printr-un decret din 30 august 2016 pentru protejarea mediului înconjurător.

Astfel, din 2020, farfuriile, paharele şi furculiţele sau cuţitele de unică folosinţă vor putea fi vândute doar dacă sunt realizate din materiale biodegradabil.Aceste materiale includ, în special, amidon de porumb, amidon de cartof, fibre textile sau de celuloză, sau bambus.

Retragerea lor de pe piaţă se va face treptat în următorii patru ani.

      Măsura face parte dintr-o strategie ambiţioasă a Franţei de a combate cauzele poluării. Interzicerea pungilor de plastic de unică folosinţă este o altă măsură care a intrat deja în vigoare de la 1 iulie. Francezii au acum posibilitatea să cumpere pungi de hârtie sau să vină cu sacoşa de acasă atunci când îşi fac cumpărăturile.

       Ideea este, desigur, de reducere impactul asupra mediului. Materialul plastic durează câteva decenii pentru a se descompune și este adesea asociat cu produse care pot fi toxice. În Franța, de exemplu, nu mai puțin de 4,73 miliarde de cesti din plastic sunt aruncate în fiecare an. În timp ce doar 1% din aceste deșeuri sunt reciclate.

       În lipsa unor schimbări majore în gestionarea deșeurilor, cantitatea de plastic aruncata în oceane ar putea crește de zece ori in urmatorul deceniu. Datorita  densitati acestor particule în apele marine ele sfârșesc in acumularea în lanțul alimentar - adică, în cele din urmă, în stomacul nostru. Mișcarea de întoarcere către expeditor a început deja.

       

Conform  lucrărilor recente din revista Science, urmează să fie stabilită pentru fiecare țară, o contribuție majoră la poluarea marină cu plastice. Revista estimează că o sută nouăzeci și doua de țări de coastă ale lumii ac produs în 2010, un total de aproximativ 275 de milioane de tone de deșeuri din plastic, si aproximativ 8 milioane de tone, si-au încheiat viața în ocean. Această cantitate deversată in ape, crește în fiecare an, iar estimarea  pentru 2015 este de aproximativ 9,1 milioane de tone,

Să votăm modul în care dorim colectarea selectivă a deșeurilor în                                           orașul nostru.


       http://www.ipp.ro/deseuri/vot-colectare-selectiva-deseuri

21 Septembrie – Ziua Internationala a Pacii

       21 septembrie e Ziua Internationala a Pacii, promovata de Natiunile Unite, zi dedicata pacii mondiale, eliminarii razboaielor si cooperarii intre oameni, a nonviolentei si armistitiului.

      Acesta zi a fost stabilita in 1981 de catre rezolutia 36/67 a Ansamblului General a Natiunilor Unite.

     Aceasta zi a fost infiitata pentru a promova pacea in lume si in casele noastre, pentru a pune capat violentei din comunitatile in care traim si din scoli. Aceasta zi se adreseaza fiecarui om de pe Pamant, din toate sectoarele societatii – autoritati, institutii internationale precum Natiunile Unite, organizatii regionale, organizatii neguvernamentale nonprofit si cetatenilor.

     Pacea reprezintă starea de bună înţelegere între popoare, situaţie în care nu există conflicte armate sau război între state, popoare, populaţii. Mai reprezintă acordul părţilor beligerante asupra încetării războiului, sau tratatul de încheiere al unui conflict armat.

Într-o comunitate socială Pacea înseamnă lipsă de tulburări, de conflicte, de vrajbă, deci armonie, împăciuire.

    Aceasta zi se adreseaza fiecarui om de pe Pamant, din toate sectoarele societatii – autoritati, institutii internationale precum Natiunile Unite, organizatii regionale, organizatii neguvernamentale nonprofit si cetatenilor.

    Menţionăm că educaţia şi pacea socială, respectul sunt fundamental necesare în familie, în şcoli, în societate, în lume.

                                                  Fie Pace Pe Pământ.

 SAPTAMANA EUROPEANA A MOBILITATII

Scopul Campaniei este de promovare a formelor alternative de transport ecologic și de a sublinia faptul că mobilitatea sporeşte în mod clar calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, poluării fonice, a accidentelor şi la reducerea numărului persoanelor obeze. Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre.

       Deci, scopul general al campaniei, care are loc între 16 şi 22 septembrie în fiecare an, încurajează autoritățile locale europene să introducă şi să promoveze măsuri de transport sustenabile şi să invite cetățenii să încerce alternative la mersul cu maşina.

    Săptămâna culminează cu evenimentul “În oraş fără maşină!” prin care oraşele participante stabilesc una sau mai multe zone exclusiv pentru pietoni, ciclişti şi transportul în comun pentru o zi întreagă.

      În anul 2016, se pune accentul pe „Mobilitatea inteligentă şi durabilă – o investiţie pentru Europa”.

       Comisia Europeană a stabilit două obiective majore în vederea adoptării mobilităţii urbane durabile şi anume: eliminarea treptată a autoturismelor care folosesc carburanţi tradiţionali din oraşe până în anul 2050 şi, trecerea la o logistică urbană cu zero emisii în marile oraşe până în anul 2030.

    Exemple de măsuri ce se pot lua în vederea realizării unui transport durabil sunt: utilizarea transportului public, utilizarea bicicletei, mersul pe jos, utilizarea în comun a maşinii, utilizarea responsabilă a autoturismelor.

 USA, Marea Britanie  interzic microbile din plastic din produsele cosmetice
                                                   si de curatat

      SUA a devenit recent prima țară ce a anunț că va interzice utilizarea microperlelor din materiale plastice în produsele cosmetice.( Illinois a fost primul stat din SUA ce a ratificat o asfel de lege, la care a aderat si statul California-care este a saptea economie din lume.)
      Guvernul britanic urmeaza decizia Statelor Unite si va elimina treptat vânzarea și fabricarea de produse cosmetice și produse de igienă care conțin bucăți mici de plastic din 2017. Principalele produse care includ microperle sunt lotiunile de curatare faciale, paste de dinți și geluri de duș. Micile bucăți de plastic sunt adăugate in produse pentru a le da proprietăți exfoliante.

      Fiecare utilizare a oricăreia dintre aceste produse eliberează aproape 100.000 de microperle in apele terestre prin apa menajera . Ele sunt adesea realizate din materiale plastice polimerice, cum ar fi polietilena, polipropilena sau polistiren, care sunt non-biodegradabile și se pot acumula în mediile marine naturale. Ele sunt, de asemenea, suficient de mici pentru a nu fi retinute de sisteme, de filtrare a apei.

      Peste 280 de specii marine și 50 de specii de păsări marine s-au dovedit a ingera aceste microperle din materiale plastice.

      Raportul comisiei de mediu al UK a sugerat ca poluarea cu microperle din plastic ar putea fi mai dăunătoare pentru mediu decât bucățile mari de plastic, deoarece dimensiunea lor fac mult mai probabil ca acestea, să fie consumate de către animale sălbatice și apoi ar putea intra în lanțul alimentar uman.

    

     "Peste 680 de tone de microbile sunt folosite numai in Marea Britanie in fiecare an. 

      Mulți producători explorează alternative naturale, cum ar fi coji de nuci, boabe de cacao.sau particule de sare, pentru a înlocui materialele plastice.

16 SEPTEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A STRATULUI DE OZON

         Descoperirea gaurii din stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a facut in anul 1985, guvernele a 120 de tari au inteles ca protejarea stratului de ozon este o urgenta si au decis semnarea Protocolului de la Montreal pentru a se angaja in lupta impotriva tuturor produselor care distrug stratul de ozon.

        Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989, după care a avut loc, în mai 1989, o primă întâlnire de evaluare a sa la Helsinki. De atunci, el a fost revizuit de șapte ori, în 1990 (Londra), 1991 (Nairobi), 1992 (Copenhaga), 1993 (Bangkok), 1995 (Viena), 1997 (Montreal) și 1999 (Beijing).

         Datorită adopției și punerii sale în aplicare pe scară largă, protocolul a devenit un exemplu excepțional de cooperare internațională, despre care Kofi Annan a afirmat că este „poate cel mai de succes acord internațional de până azi”.El a fost ratificat de 196 de state.Actiunile intreprinse pe plan mondial, ar trebui sa permita stratului de ozon sa se refaca pana in anul 2050.
       Rolul principal al  ozonului in straturile superioare ale atmosferei este de a proteja Terra de razele ultraviolete ale soarelui.Cresterea cantitatii de radiatie  ultravioleta poate provoca distrugerea treptata a lumii vii. Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la km 19 pana la 48 km altitudine. 
       Distrugerea stratului de ozon este produsa de anumite produse chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli, noxele rezultate din carburatia avioanelor supersonice, noxele produse de ardera carburantilor rachetelor cosmice. Eliberate in atmosfera, aceste substante chimice se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul reactionand si distrugant moleculele de ozon.
         Fenomenul epuizarii stratului de ozon duce la scaderea eficacitatii sistemului imunitar, cu aparitia infectiilor, a cancerului de piele, a cataractelor si orbirii, arsuri grave in zone expuse la soare, reducerea activitatii plantelor ce duce implicit la reducerea cantitatilor de hrana, distrugerea vietii marine, a planctonului - plante si animale microscopice care traiesc in suspensie aproape de suprafata apei, cu care se hranesc animalele marine, degradarea materialelor plastice utilizate in constructii, vopsele si ambalaje.